Un car este un vehicul cu tracţiune animală (boi in general), folosit în mediul rural pentru transportul poverilor grele. Părţile componente ale unui car tradiţional românesc sunt:
roata - în numar de patru; se compune din butuc, spiţe, obezi, şină
dricul - adică şasiul
osia - în număr de două; sunt axele pe care se învart roţile
crucea carului - asigură articulaţia dintre proţap şi dric
loitra - în număr de două; sunt parţile laterale ale lăzii carului
leuca - în numar de două sau patru; este un lemn curbat prin intermediul căruia se sprijină loitra de osie
şuşletele - în număr de două; sunt părţile care închid lada carului în faţă şi în spate; poate avea aspectul unui grătar a cărui poziţie poate fi reglată de la vertical la orizontal
proţapul sau oiştea - bara de lemn legată de dricul carului pe parţile careia se înjugă boii
jugul - piesă de lemn care se pune în jurul gâtului animalelor de tracţiune cornute
resteul - în număr de două; sunt bare de fier în formă de cui cu care se închid parţile laterale ale jugului
Un car de dimensiuni mai mici si mai uşor, tractat în general de cai se numeşte căruţă.